marți, 2 decembrie 2014

UNIFICAREA PRINCIPATELOR ROMINE

  UNIFICAREA PRINCIPATELOR  ROMANE                                                       Unirea Tarii Romanesti cu Moldova,infaptuita la 24 ianuarie 1859,reprezinta actul politic care sta la baza Romaniei moderne si a formarii natiunii romane.Imprejurarile istorice nu au permis unirea simultana a celor trei tari romane-Moldova,Transilvania,Tara Romaneasca.Statul national roman s-a format treptat,incepand cu Unirea din 1859 si incheindu-se in 1918,cand lupta de eliberare nationala a poporului roman va fi incununata de victorie.                                                                                                          Dupa inabusirea revolutiei din 1848,reactiunea interna si fortele interventioniste dinafara au luat masuri de reorganizare a regimului regulamentar restaurat.In 1849 se incheie conventia de la Balta Liman intre Turcia,puterea suzerana si Rusia,puterea protectoare,care justifica prezenta trupelor celor doua state in Principate pentru “a reprima orice miscare de insurectionare”.Potrivit conventiei de la Balta Liman,s-au numit in ambele principate alti domni pe timp de sapte ani:Grigore Alexandru Ghica in Moldova si Barbu Stirbei in Muntenia.In acesti ani s-au facut anumite imbunatatiri in administratia Principatelor,mai ales in Moldova,unde domnitorul ducea o politica cu tendinte liberale.Anii imediat urmatori revolutiei se caracterizeaza prin rolul crescand al burgheziei,care cucereste pozitii noi in viata economica si politica.Are loc o dezvoltare a productiei si a schimbului de marfuri,largirea transporturilor rutiere si a navigatiei,intensificarea legaturilor economice intre diferite regiuni.Aceasta a avut ca urmare atenuarea particularitatilor locale,largirea schimburilor comerciale dintre Principatele Romane,care se transforma treptat intr-o unitate economica.Pietele locale,provinciale,s-au contopit astfel intr-o piata unica;o etapa importanta a reprezentat-o desfintarea vamii dintre Moldova si Tara Romaneasca,care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1848.In acelasi timp sunt amplificate legaturile economoce ale Principatelor dunarene cu Transilvania,pregatindu-se conditiile pentru desavarsirea formarii pietei nationale prin unificarea intregului teritoriu locuit de poporul roman.                                                                                                              Unirea era o cauza a intregului popor,dar in raport cu interesele lor de clasa,fortele sociale romanesti au inteles in mod diferit continutul ,si caracterul Unirii.
            Forta sociala principala in miscarea unionista au constituit-o masele largi populare de la orase si sate,care au actionat cu cea mai mare energie si hotarare.Ele legau de infaptuirea unirii si implinirea aspiratiilor lor sociale.Taranii urmareau in primul rand,ca prin Unire sa scape de claca si sa obtina pamant,iar paturile orasenesti considerau ca prin Unire se va realiza cadrul politic favorabil unor largi libertati democratice.
            Burghezia,in plina ascensiune,socotea ca printr-un stat unitar se vor crea conditii prielnice pentru prosperitatea ei economica si pentru obtinerea unei pozitii preponderente in viata politica a tarii.
            O mare parte din boierime,cu interese apropiate de cele ale burgheziei,s-a alaturat puternicelor forte nationale unioniste.Unii din marii boieri,de teama ca Unirea ar pune in primejdie privilegiile lor de clasa,s-au grupat in partida antiunionista.
            Generatia care a infaptuit marele ideal al Unirii din 1859 si care infaptuise revolutia de la 1848 avea in frunte inflacarati patrioti,ca:Mihail Kogalniceanu,Vasile Alecsandri,Costache Negri,Alexandru Ioan Cuza,Vasile Malinescu,Constantin A. Rosetti,fratii Ion si Dim. Bratianu,Dimitrie Bolintineanu,Cezar Boliac,Nicolae Orasanu s.a. Carturari si oameni politici de seama,animati de idei inaintate,au adus o contributie pretioasa la progresul general al tarii.Fruntasii revolutionari din 1848,au intreprins o ampla actiune de propaganda in favoarea Unirii atat in tara cat si in strainatate.Raspanditi in diverse centre europene (Viena,Frankfurt,Paris,Londra,Constantinopol),patriotii au desfasurat o laborioasa activitate pentru a crea un puternic curent de opinie in sprijinul cauzei romanesti.
                               Imediat dupa 24 ianuarie 1859,principalul tel al politicii lui Cuza a fost obtinerea recunoasterii de catre puterile garante a dublei sale alegeri si desavarsirea unitatii politice si administrative a tanarului stat national.
            In martie 1859,reprezentantii Frantei,Rusiei,Sardiniei,Prusiei si Angliei au recunoscut oficial pe Cuza ca singurul domn al Principatelor.Turcia si Austria si-au dat acordul abia in septembrie acelasi an.Dupa tratative anevoioase, in noiembrie 1861,Turcia a recunoscut unirea completa,cu acordul puterilor garante,dar numai pe timpul vietii lui Cuza.
            Coordonate de Cuza,guvernele celor doua Principate vor actiona in mod unitar pentru consolidarea Unirii,pentru aplicarea programului de reforme si crearea institutiilor statale burgheze.Astfel,in timpul guvernelor inaintate conduse de Mihail Kogalniceanu si Nicolae Golescu
s-au unificat sistemul vamal si administratia telegrafului,s-a interzis bataia la sate si au luat fiinta judecatoriile satesti,s-a infiintat Universitatea din Iasi etc.
            Alexandru Ioan Cuza a dat o atentie deosebita unificarii militare.Un prim pas in acest sens a fost concentrarea unitatilor intr-o tabara militara unica la Floresti,in primavara si vara anului 1859.Armata unificata avea datoria sa apere autonomia tarii impotriva unei eventuale interventii straine si sa fie oricand pregatita pentru obtinerea independentei nationale.
            In domeniul politicii externe se inregistrau succese importante.Desi in stare de dependenta fata de Imperiul otoman,Principatele Unite duceau tot mai mult o politica externa proprie.In anul 1860 se infiinteaza prima agentie diplomatica romana (la Paris) si se incheie conventia telegrafica cu Rusia,cea dintai conventie internationala a Principatelor.
                                                                                                   Imediat dupa 24 ianuarie 1859,principalul tel al politicii lui Cuza a fost obtinerea recunoasterii de catre puterile garante a dublei sale alegeri si desavarsirea unitatii politice si administrative a tanarului stat national.
            In martie 1859,reprezentantii Frantei,Rusiei,Sardiniei,Prusiei si Angliei au recunoscut oficial pe Cuza ca singurul domn al Principatelor.Turcia si Austria si-au dat acordul abia in septembrie acelasi an.Dupa tratative anevoioase, in noiembrie 1861,Turcia a recunoscut unirea completa,cu acordul puterilor garante,dar numai pe timpul vietii lui Cuza.
            Coordonate de Cuza,guvernele celor doua Principate vor actiona in mod unitar pentru consolidarea Unirii,pentru aplicarea programului de reforme si crearea institutiilor statale burgheze.Astfel,in timpul guvernelor inaintate conduse de Mihail Kogalniceanu si Nicolae Golescu
s-au unificat sistemul vamal si administratia telegrafului,s-a interzis bataia la sate si au luat fiinta judecatoriile satesti,s-a infiintat Universitatea din Iasi etc.
            Alexandru Ioan Cuza a dat o atentie deosebita unificarii militare.Un prim pas in acest sens a fost concentrarea unitatilor intr-o tabara militara unica la Floresti,in primavara si vara anului 1859.Armata unificata avea datoria sa apere autonomia tarii impotriva unei eventuale interventii straine si sa fie oricand pregatita pentru obtinerea independentei nationale.
            In domeniul politicii externe se inregistrau succese importante.Desi in stare de dependenta fata de Imperiul otoman,Principatele Unite duceau tot mai mult o politica externa proprie.In anul 1860 se infiinteaza prima agentie diplomatica romana (la Paris) si se incheie conventia telegrafica cu Rusia,cea dintai conventie internationala a Principatelor.                                                                                                                           

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu